Poziţia fizico-geografică a RDN a determinat variatele particularităţi ale condiţiilor ei naturale. Relieful regiunii, în mare parte, reprezintă o cîmpie deluroasă, puternic dezmembrată de văi, cu o înclinaţie generală din nord-vest spre sud-est.
Din punct de vedere peisagistic RDN face parte din Zona de Silvostepă, în cadrul căreia se deosebesc trei regiuni fizico-geografice: A. Regiunea Podişurilor şi Cîmpiilor de Silvostepă a Moldovei de Nord; B. Regiunea Cîmpiilor şi Dealurilor de Stepă a Moldovei de Nord; D. Regiunea Podișului Codrilor.
Unitățile peisagistice și administrative ale Regiunii de Dezvoltare Nord
Reţeaua hidrologică a regiunii cuprinde râul Nistru (cel mai mare debit de apă din regiune), care o învecinează cu Ucraina la est, şi râul Prut, care o învecinează cu România la vest. În limitele zonei, lungimea râului Nistru este 194 km, suprafața bazinului – 6087 km2, iar a râului Prut – 232 km, suprafața bazinului fiind de 3964 km2. Principalul afluent al fluviului Nistru este râul Răut, lungimea căruia este de 161 km, iar suprafața bazinului – 5009 km2.
Regiunea dispune de importante surse de ape minerale. În partea de nord predomină apele sulfato-bicarbonatato-calcico-sodice (Soroca, Bălți, Gura Căinarului etc.), în partea de nord-vest – apele bicarbonatato-sodice. În prezent, se exploatează sondele de apă minerală de la Soroca, ce poate fi utilizată pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi gastrointestinale, cea de la Gura Căinarului şi de la Crişcăuţi fiind îmbuteliată pentru consum curent.
Regiunea posedă de o gamă largă, diversificată de resurse ale solului și subsolului, care în majoritatea cazurilor, sînt folosite ca materiale de construcţie. Regiunea dipsune de soluri fertile cu o bonitate înaltă care permit obţinerea recoltelor înalte la culturile tehnice agricole
